Scris de Paula Teodorescu
Îți este frică să vorbești în public? Simți că poți mai mult și apare un blocaj la nivelul minții? Te exprimi fluent în limba străină pe care o cunoști și când trebuie să o folosești într-o comunicare colectivă parcă tot ceea ce știai dispare ca prin minune. Te înțelegem! Este perfect normal, suntem oameni și filtrăm informația și cu ajutorul emoției. Teama de a vorbi în public este o realitate cu care se confruntă mulți oameni, iar atunci când această frică se contopește cu vorbirea într-o limbă străină, reacțile negative pot părea și mai intense. Totuși, este important de înțeles că această teamă nu dispare, dar poate fi transformată într-o emoție constructivă, de dezvoltare personală și profesională. Acest moment greu de gestionat este, de fapt, un mix între comportament, cunoaștere și abilități de comunicare.
Dacă vorbim de cifre, Glosofobia, sau teama de a vorbi în public, este una dintre cele mai comune fobii sociale, afectând între 15% și 30% din populație. Aceasta poate include simptome fizice precum tremurături, transpirații reci, respirație sacadată și senzația de sufocare. Atunci când vorbim într-o limbă străină, aceste simptome pot fi amplificate din cauza nesiguranței legate de vocabular, gramatică sau pronunție. Urmărind discursul unui om terifiat de vorbitul în public, observăm cum apar repetiții, vocalele sunt mai lungi, gramatica este profund afectată, avem cuvinte pronunțate greșit, pauze lungi, propoziții eliptice și poate cel mai important, sensul inițial și logica mesajului se pierd.
Anxietatea lingvistică este o formă specifică de anxietate care apare atunci când o persoană se simte nesigură sau rușinată să vorbească într-o limbă străină, indiferent de nivelul limbii. Aceasta duce de cele mai multe ori la lipsa de comunicare și evitarea situațiilor în care ar trebui să folosească acea limbă, limitând astfel șansa de progres, dezvoltare și oportunități care pot apărea.
Teama este o emoție naturală, esențială pentru supraviețuirea noastră, prezentă ca reacție în fața unui pericol real sau chiar în fața unei ieșiri din zona de confort. Pentru oameni, teama are un rol protector, ne anunță și ne pregătește să reacționăm, fie prin luptă, fugă, fie prin blocaj temporar. Când simțim frică, creierul nostru activează o parte importantă numită „ amigdala”, acesta declanșează reacții fizice rapide, iar corpul eliberează hormoni de stres, precum adrenalina și cortizolul. Aceste schimbări ne ajută să fim mai vigilenți și pregătiți pentru acțiune. Deși frica este normală și utilă, uneori poate apărea exagerat, iar de cele mai multe ori devine o stagnare sau chiar un pas înapoi în viața noastră de zi cu zi.
Chiar dacă e greu de controlat și simți că nu poți trăi cu ea, frica se poate metamorfoza în trăiri intense care oferă emoție situațiilor din viața noastră. Teama nu dispare complet, există strategii eficiente pentru a o gestiona și a o transforma într-o forță cu multiple reacții pozitive. În primul rând, conștientizarea fricii este esențială. Să recunoști că îți este frică nu înseamnă slăbiciune, ci un pas sincer spre autocunoaștere și de apropiere față de cei cărora te adresezi. Când vorbești în public este important să transmiți și să fie un perete transparent între tine și oamenii care te ascultă. Astfel poți ajunge la ei și te pot urmări cu atenție. Prin identificarea sursei fricii, poți începe să o înțelegi și să o abordezi în mod rațional. Atunci când mintea este ancorată în prezent, intensitatea emoțiilor scade și apare claritatea.
Sfatul nostru, din experiența acumulată fie cu noi, fie cu cursanții, este să aveți structuri clare ale discursului, să stăpâniți vorbită, să folosiți propoziții și fraze cât mai simple, ușor de urmărit.
Un alt sfat util este să reformulați gândurile negative. În loc să vă concentrați pe greșelile făcute în discurs, mai bine mergeți înainte cu încredere. Astfel, focusul dispare de pe greșeli și se mută treptat către comunicare. O mare parte din ascultători nici nu observă sau cunosc variantele corecte. La final, când te autoevaluezi, nu te asupri și nu număra greșelile, ci citește despre ele, clarifică informația, corectează în mintea ta. Acelea sunt greșelile pe care le eviți data viitoare, nu stagna și nu le memora.
Pentru a depăși teama de a vorbi într-o limbă străină, este esențial să vă cunoșteți nivelul limbii și să perfecționați ceea ce doriți să enunțați. Înainte de a începe, scrieți pe foaie schematic ideile principale apoi încearcați să le dezvoltați. Căutați apoi o introducere bună și o concluzie care să pună oamenii pe gânduri. Legați textul cu conectori și sunteți pregătit să ieșiți în fața lumii. Interacționați cu publicul și răspundeți la întrebări fără jenă. Acceptați feedback-ul celor prezenți și luați notițe. Participați la activități culturale, alte evenimente, vizualizați filme și discursuri. Ajuta să vă familiarizați cu limba și să vă îmbunătățiți abilitățile de ascultare și vorbire. Variați tipurile de discurs, mai formal, informal. Depășiți zona de confort chiar și cu jocuri de rol. Treptat ai mai multă încredere prin practică constantă și o bună controloare a comportamentului. Fiecare conversație, chiar și cu greșeli, reprezintă un pas înainte. Este important să înțelegem că greșelile fac parte din procesul de învățare și nu trebuie să ne descurajeze. Prin exersare regulată și stabilirea unor obiective realizabile, putem reduce treptat anxietatea și câștiga încredere în abilitățile noastre lingvistice
Astfel, prin abordare graduală și susținere constantă, frica de a vorbi într-o limbă străină poate fi transformată într-o sursă de încredere și competență.
Teama de a vorbi în public, mai ales într-o limbă străină este o provocare comună, dar cu abordarea corectă, poate fi transformată într-o oportunitate de dezvoltare personală. Prin înțelegerea cauzelor anxietății, aplicarea strategiilor de gestionare a fricii și crearea unui mediu de învățare susținător, poți depăși aceste obstacole și poți deveni un vorbitor încrezător într-o limbă străină.
Amintește-ți că fiecare pas mic contează și că progresul vine prin practică și perseverență.